Senatorul liberal Marius Paşcan a anunţat, într-un interviu acordat în exclusivitate publicaţiei noastre, că are în pregătire mai multe iniţiative legislative pentru susţinerea culturii din România. Pe lângă modificarea legislației actuale din domeniul patrimoniului cultural național, vicepreşedintele Comisiei pentru cultură şi media din Senatul României este preocupat şi de consolidarea direcțiilor județene pentru cultură, de promovarea unui proiect legislativ prin care firmele care susțin proiecte culturale și în domeniul educației să beneficieze de deductibilități și bonificații fiscale şi de constituire a unui fond financiar destinat producerii și mediatizării prin radio și televiziune a programelor culturale și specific educative, la care să aibă acces, prin competiție a proiectelor, radiourile și televiziunile la nivel national.
Marius Paşcan: Dominat de supărări și dezamăgiri… Parlamentul a reușit „performanța” de a deveni o instituție dezavuată public, cu referințe execrabile, legislativul fiind disprețuit și identificat cel mai adesea cu o conjurație politicianistă a hoțiilor, privilegiaților și profitoriei de partid, evident din spatele banului public. Pe scurt, în rândul percepției generale și a opiniei care domină spațiul mediatic și public azi, acest for reper al democrației este, mai degrabă, leagănul și pavăza corupției din România, un fel de ancoră a perpetuării răului în formulă democratică continuată… Oricât ai fi de corect, chiar dacă nu te identifici cu cloaca, e drept penală dar totuși marginală ca reprezentativitate, încercând să te sustragi formulelor fatalist globalizatoare, ești totuși asimilat, printr-o tacită rezonanță și complicitate, categoriei demnitarilor din rândul cărora faci parte. Recunosc, nu mi-a căzut bine, când, adeseori, m-am trezit demonizat în percepția celor care nu mă cunosc atât de bine, încât să poată face distincția necesară între calitatea de parlamentar, adică senator al României, și cetățeanul simplu sau universitarul, într-un cuvânt „omul” Marius Pașcan și faptele sale. Sunt însă de multă vreme o persoană publică și încerc să rămân imun la răutăți, făcându-mi datoria în continuare cu bună credință, onestitate, demnitate și onoare.
M.P.: Proiectele mele sunt publice, la fel și activitatea parlamentară, prezentate săptămânal prin intermediul conferințelor de presă. Cei interesați pot urmări, totodată, postările mele „Facebook” sau pot lectura pagina mea www.mariuspascan.ro, unde regăsesc o bună parte din preocupările mele din Senatul României. Foarte succint, pregătesc un proiect de modificare a legislației actuale în domeniul patrimoniului cultural național. De asemenea, un alt proiect privind consolidarea direcțiilor județene pentru cultură care, din păcate, și-au pierdut din atribuții și forță, devenind doar instituții contabile în domeniul patrimoniului cultural. Totodată, mă preocupă promovarea unui proiect legislativ prin care firmele care susțin proiecte culturale și în domeniul educației să beneficieze de deductibilități și bonificații fiscale, tocmai pentru a stimula și dezvolta astfel de proiecte absolut necesare. Am inițiat și depus de curând, la Senat, un proiect legislativ privind constituirea unui fond financiar destinat producerii și mediatizării prin radio și televiziune a programelor culturale și specific educative, la care să aibă acces, prin competiție a proiectelor, radiourile și televiziunile la nivel național. Probabil nu aveți la dispoziție spațiul publicistic necesar pentru a vă prezenta și alte proiecte de acte normative la care lucrez.
M.P.: Dată fiind conflictualitatea internă și criza de reprezentativitate de până acum a Consiliului Național al Audiovizualului, am susținut și promovat proiectul legislativ privind înlocuirea președintelui acestei instituții, în situația în care raportul de activitate prezentat Parlamentului nu întrunește majoritatea necesară a voturilor. Se creează astfel posibilitatea de a fi ales un alt președinte din rândul membrilor CNA, pentru a revigora la modul performant activitatea instituției. Actuala legislație conferă membrilor CNA, aleși pentru un mandat de şase ani, un statut aproape inamovibil, similar magistraților. Pe de-o parte este bine, fiind un statut compatibil cu legislația în domeniu a Uniunii Europene, subsecvent nevoii de independență profesională și stabilitate pentru membrii singurei instituții cu rol de reglementator în domeniul audiovizualului din România. Pe de altă parte, disfuncționalitățile și adeseori incompetența sau reaua credință a președintelui sau a unor membrii din CNA nu pot fi sancționate pe baza actualei legislații, iar acest lucru nu este tocmai în regulă. Într-o altă ordine de idei, vă informez că mă preocupă regândirea legislației audiovizualului, pentru a impune normativ un echilibru între informațiile pozitive și negative, respectiv pentru cele difuzate prin intermediul buletinelor de știri din audiovizual. Din păcate, în goana după audiență și rating, unele canale de televiziune transmit programe întregi de știri conținând o paradă exclusivă a infracționalității și penalului: crime, tâlhării, violuri, sinucideri, făcând chiar spectacol din reconstituirea sordidelor evenimente. Iar astfel de informații sunt difuzate la ore de maximă audiență, la care sunt expuși și copiii. Categoric, sunt pentru libertatea de exprimare și mă declar inamic al cenzurii dar, câtă vreme pe editori și patronii lor nu-i preocupă traumele pe care le generează prin agresivitatea colportată mediatic, consider că se cuvine impus un echilibru prin coerciție.
M.P.: Alte acte normative pe care le-am promovat sau la care încă lucrez vizează modificarea legislației privind administrația publică locală, în sensul întăririi prerogativelor primarilor și consiliilor locale, președinților și consiliilor județene, pentru descentralizarea instituțională, puterea deciziei și întărirea autonomiei locale. De asemenea, am promovat un proiect legislativ vizând simplificarea procedurilor legale privind vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan, un altul privind reforma în domeniul sănătății, privind statutul aleșilor locali ș.a. Până acum, am înaintat Senatului României 42 de inițiative legislative.
M.P.: Este o asumare lăudabilă și demnă de respect, pentru care felicit autoritățile publice locale mureșene. Avem datoria să ne încercăm forțele și să mobilizăm resursele culturale, instituționale, de care dispunem, aspirând îndreptățit la acest onorant statut de Capitală Culturală Europeană. Cred că, înainte de toate, este importantă competiția, un veritabil ferment care poate capacita potențialul cultural local. Nu prea am avut, în ultimii ani, astfel de temeiuri motivaționale care să-i unească cultural pe deplin, pe români, maghiari, romi și celelalte etnii care binecuvântează existența de zi cu zi a județului Mureș. S-a tot clamat oficial multiculturalitatea, s-a invocat adeseori spiritul pluricultural care îmbogățește spiritual județul nostru, dar acum avem ocazia să demonstrăm prin fapte, etalându-ne specificul și valorile reprezentative…
M.P.: Județul Mureș este ofertant din punct de vedere cultural. Dispunem arhitectural și turistic de monumente cultural-istorice reprezentative, tentante: Cetatea Sighișoarei și cea de la Târgu-Mureș, există multe clădiri monumentale valoroase, care ne fac cinste. Facem parte dintr-un centru universitar de referință, avem o Academie de teatru, o Universitate cultural-științifică, dispunem de muzee – de artă, etnografie și științele naturii, avem teatrele Național și „Ariel”, apoi pe cele avangardiste – „74”, „Scena” și „Yorik Studio”, ne bucurăm de existența Filarmonicii de stat, de asociații și uniuni ale creatorilor puternice – artiștii plastici, scriitorii, revistele de cultură „Vatra” și „Lato”, Direcția pentru Cultură și Centrul Județean pentru Cultură Tradițională și Educație Artistică Mureș, suntem bine reprezentați prin ansamblurile folclorice profesioniste și de amatori din întregul județ ș.a. Prin enumerarea acestor instituții țin să evidențiez că avem o osatură culturală solidă și există dintotdeauna un calendar al evenimentelor culturale, devenite tradiție, în județul Mureș. Se cuvine doar să ne sporim eforturile și să fim solidari identitar pentru a ne promova specificitatea culturală, ridicând-o la rang European. În ce mă privește, nu mă preocupă ultimativ trofeul, îmi place înainte de toate prilejul competiției, din care, indiferent de rezultat, putem fi cu toții cultural recompensați.\Sursa: zi-de-zi.ro
